Determinat

„Dacă îi spun unui tâlhar-ucigaş ‘Ești bun’, acest lucru are asupra lui un efect atât de  puternic, încât orice răutate nefirească și orice sfidare sau cruzime „accidentală” dispar din el.”  József Attila

Rădăcinile citatului de mai sus al lui József Attila ne întorc până la Jean-Jacques Rousseau. Rousseau rupe în mod evident cu dogma conform căreia omul se naște în lume împovărat de păcatul originar și poate deveni un om spiritual (homo spiritualis) doar prin harul lui Dumnezeu. Potrivit filosofului francez, un copil este bun la naştere, dar condițiile corupte ale societății umane îl fac rău: „Totul este bun când iese din mâinile Creatorului, dar totul degenerează în mâinile omului”, scrie el în romanul său Emil sau Despre educație.

Rousseau încredințează părinților – mamei și tatălui – datoria de a îngriji şi a educa copilul. Totuși, dacă mama, din orice motiv (infirmitate), nu se poate ocupa de hrănirea copilului iar tatăl, invocând preocupările sale, nu își asumă educația fiului, atunci se poate lua în considerare angajarea unei dădace care să o înlocuiască pe mamă și a unui tutore care să suplinească rolul tatălui.

În centrul tulburării mentale de care suferea József Attila (tulburare de personalitate borderline) se pot observa evenimente similare. Tatăl său suferea de alcoolism și tulburări de control al impulsurilor. A părăsit familia devreme, astfel că József Attila a crescut fără o figură paternă. Mama sa era depresivă și prezenta tendințe suicidare, încercând chiar să se sinucidă.

Pe parcursul vieții sale, poetul a pierdut rând pe rând persoanele și comunitățile apropiate. În 1919, mama sa a murit, iar el nu a participat la înmormântare. La paisprezece ani, a devenit orfan.

În istoria de viață a pacienților cu tulburare borderline, trauma suferită în copilărie este extrem de frecventă. Drept urmare, aceștia nu reușesc să stabilească relații sigure și de încredere cu aproape nimeni. Tragedia personală a lui József Attila este că, pe atunci, această tulburare nu era cunoscută, astfel că, în vara anului 1931, a început să fie tratat prin psihanaliză, considerată foarte progresistă la acea vreme. A avut trei medici psihanalişti : dr. Rappaport Samu, dr. Gyömrői Edit și, în cele din urmă, dr. Bak Róbert – însă niciunul nu a reușit să-l ajute, ba chiar tratamentele i-au agravat starea.

Pentru József Attila, Rappaport Samu reprezenta o figură paternă, mai târziu s-a îndrăgostit de Gyömrői Edit, iar când aceasta l-a respins clar și repetat, poetul a atacat-o cu un cuțit. În acea perioadă, în timpul colaborării cu Gyömrői, József Attila a scris Lista de idei libere, care oferă o imagine asupra gândirii şi a lumii sale interioare.

Comportamentele și reacțiile persoanelor cu tulburare borderline sunt extreme și imprevizibile. Uneori par amabili și fermecători, alteori sunt copleșiți de furie, incapabili să-şi controleze emoţiile. Se pot raporta contradictoriu la aceeași persoană, când cu iubire, când cu ură. Iar din cauza problemelor lor de atașament și a relațiilor extreme, se tem de singurătate și dezvoltă anxietăți. Au nevoie constantă de atenție.

Dificultățile de integrare l-au urmărit pe József Attila întreaga viață, iar relațiile sale amoroase au fost constant sortite eșecului. Nu s-a înțeles bine nici cu colegii săi poeți.

Spectacolul Determinat  își propune să prezinte viața lui József Attila prin prisma Caietului de idei libere, a poeziilor și a altor scrieri ale sale, punând accent și pe problemele cu care se confruntă un adolescent în procesul său spre maturizare, mai ales în lipsa unui suport / echilibru emoţional.