TRAGEDIE

”De ce cred că este posibil o coregrafie, un spectacol de dans din Tragedia lui Madách? Oare se poate exprima complexitatea și drama filosofică a textului lui Madách printr-o serie de elemente – muzică, dans, scenografie, film – sau condamnăm piesa la eșec, precum logica, negarea și raționamentul sever Luciferian, care găsește defect în orice?

Scriitorul, poetul și filozoful britanic Aldous Huxley a scris cel mai cunoscut roman al său distopic Brave New World în 1931. Romanul este plasat într-un viitor îndepărtat, imaginar: o societate perfect organizată, un sistem de caste științifice, liberul arbitru eradicat prin educație riguroasă, sexualitate deasupra familiei și servitudine făcută suportabilă cu ajutorul drogului perfect numit »Soma«. În 1958, la douăzeci și șase de ani de la publicarea romanului din 1932, Huxley scrie următoarele într-o serie de eseuri intitulate Return to the Brave New World: »Predicțiile mele din 1931 se adeveresc mult mai repede decât mă așteptam.«

Studiul lui Huxley m-a orientat spre lucrările lui Madách Imre. Madách a avut o viziune similară asupra viitorului cu 100 de ani înaintea lui Huxley. Pe vremea lui Madách Londra era cea mai avansată societate din Europa și din lume, cu o putere industrială și economică monumentală. Totuși Tragedia lui Madách nu se sfârșește cu scena din Londra, propriul său prezent, ci în contemplarea asupra viitorului lui Adam și Eva. Scenele falanster, spațiul sau cel cu eschimoși sunt toate previziuni pesimiste, distopice ale căderii și distrugerii omului. Sunt convins că textele lui Madách, pe care le folosim în spectacolul nostru de dans teatru, sunt încă valabile și relevante și astăzi: »Omul a devenit mai puternic decât Dumnezeu« (Faraon). Da, acum se formează o nouă ordine, o lume nouă și curajoasă (brave new world), în care suntem vrăjiți cu frumoasele promisiuni, marile sloganuri: »Egalitate, fraternitate, libertate!«. Prin spălarea creierului, prezisă de Huxley, ademenesc oamenii cu sloganuri și concepte care nu au fost niciodată respectate, cu scopul de a redirecționa masele în falanstere noi.

Intenția spectacolului este să fie o provocare pentru omul gânditor. Folosind mijloacele artei dansului (dans popular, dans contemporan, arta mișcării) producția pune întrebări despre relația dintre bărbat și femeie, relația dintre individ și mase, despre credință, iubire, libertate, competiție, fenomenul falanster, și încercăm să oferim și răspunsuri. Fără trecut nu există viitor, spune poetul Babits Mihály, iar eu afirm că fără ideea viitorului nu avem viitor. Cu gândurile lui Madách: să luptăm și să credem!” (Könczei Árpád)

Könczei Árpád

Compozitor, coregraf, născut la Marghita pe 16 ianuarie 1959. A absolvit Colegiul de Muzică din Cluj Napoca în 1978 cu diplomă de pian. În 1983 a absolvit compoziție la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj Napoca. Pe lângă studiile muzicale, la îndemnul tatălui său Ádám Könczei, a început să studieze muzica și dansul popular, fiind unul dintre fondatorii mișcării “táncház” (mișcarea de tip revival al muzicii și dansului popular) din Cluj Napoca, ca membru al ansamblului Bodzafa și Ördögszekér în 1977. A fost unul dintre fondatorii Ansamblului de Dansuri “Trei Scaune” – „Háromszék” și director artistic al acestuia până în 1995, iar apoi director artistic și coregraf al Ansamblului Maros din Târgu Mureș între 2000 și 2005. În martie 1995 s-a mutat la Budapesta unde a lucrat timp de mai mulți ani ca redactor la Televiziunea Duna. În calitate de compozitor a scris peste 200 de lucrări simfonice precum și muzică pentru teatru, dans și film. În calitate de coregraf a înregistrat 56 de spectacole. Premii mai importante: Premiul special UNITER (cea mai bună muzică de teatru, 2012) şi Premiul Gyula Harangozó (2019).

Ansamblul de Dansuri ”Trei Scaune” – „Háromszék”

Ansamblul de Dansuri „Trei Scaune” – „Háromszék” a fost înfiinţat în anul 1990, în Sfântu Gheorghe. Scopul ansamblului este culegerea, păstrarea şi transmiterea muzicii şi a dansului popular din Transilvania, prin prezentări scenice de o înaltă valoare artistică, crearea unor spectacole reprezentative pentru muzica şi dansul popular din Ardeal. Repertoriul de spectacole al Ansamblului a reușit în ultimii ani să arată valoarea contemporană a tradiției folclorice din Transilvania prin intermediul unui limbaj scenic autentic cu elemente de dans-teatru contemporan. Acest stil eclectic și inovativ provoacă o confruntare a spectatorului cu propriile sale prejudecăți despre folclorul ca formă anacronistică.

Întreținătorul oficial al Ansamblul de Dansuri ”Trei Scaune” – „Háromszék” este Consiliul Județean Covasna. Director: Virág Endre, director artistic: Ivácson László.

DISTRIBUȚIA:

Domnul – Fazakas Tamás
Corul de îngeri – Iffiú Boróka, Kocsis Tekla, Kocsis Ünige, Kolcsár Zonga, Szilágyi Katalin, Vetró Bodoni Flóra
Adam – Márton Csaba
Eva – Márton Edina-Emőke
Lucifer – Melles Endre
Mama Pământ – Erőss Judit
Catulus – Kiss Adorján
Hippia – Ádám Júlia, Both Eszter
Cluvia – Podholiczky Rebeka Ráhel, Vass Tünde
Gladiatori – Portik Norbert, Szvinyuk Sándor
Apostolul Petru – Fazakas Levente
Helene – Lukács Réka
Robespierre – Portik Norbert
Saint-Just – Kiss Adorján
Marquis aristocrat – Fülöp Zoltán-József
Mama Evei – Lukács Réka
Cercetător/conducător falanster – Kocsis Lilla-Tünde
Doi eschimoși – Pável Hunor-Mihály, Szvinyuk Sándor

Sclavi, corul, eretici, prieteni, revoluționari, cetățeni, muncitori, studenți, locuitori ai falansteriei: Ádám Júlia, Both Eszter, Fazakas Mónika, Gere Gabriella, Kocsis Lilla-Tünde, Lukács Réka, Podholiczky Rebeka Ráhel, Vass Tünde, Vitályos Dorottya, Bakos Ernő, Balla Gergely, Fülöp Zoltán-József, Gere Csaba, Kiss Adorján, Pável Hunor-Mihály, Portik Norbert, Szvinyuk Sándor
Formația Heveder: Fazakas Levente, Fazakas Albert, Szilágyi László, Bajna György

Colaboratori la înregistrări: Árendás Péter, Bajna György, Fazakas Albert, Fazakas Levente, Kertész János, ifj. Koszorús Kálmán, Könczei Árpád, Liber Róbert, Papp István Gázsa, Péter János, Réman Zoltán, Szilágyi László
Post-producție: Kertész Huba

Dramaturgia: Kozma András
Asistent coregraf: Melles Endre
Asistent coregraf, maestru de balet: Cseke Ágnes
Asistent designer de costume: Csüdöm Eszter
Maestru accesorii: Zayzon Ádám
Operator: László Barna
Colaborator artistic, coregraf: ifj. Zsuráfszky Zoltán, Câștigătorul Premiului Harangozó
Scenograf și designer de costume: Balázs Gyöngyi

Compozitor, regizor-coregraf: Könczei Árpád, Câștigătorul Premiului Harangozó

Durata: 1 ora şi 30 minute, fără pauză
Premiera: 6. decembrie, 2022.