Conferinţa iraniană la Budapesta şi Satu Mare

Conferinţa iraniană la Budapesta şi Satu Mare

Trupa Tamási Áron pornește în turneu cu spectacolul „Conferința iraniană” de Ivan Viripaev, în regia lui Bocsárdi László, cu destinaţia Budapesta, iar la întoarcere, Satu Mare. Reprezentaţia de la  Budapesta va avea loc miercuri, 4 septembrie, de la ora 19:00, pe scena în aer liber din Parcul Városmajor, iar publicul din Satu Mare este aşteptat la Conferinţa iraniană sâmbătă,  7 septembrie, tot de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului din acest municipiu.

Ivan Viripaev este unul dintre cei mai valoroşi şi jucaţi dramaturgi contemporani. Conferinţa iraniană a scris-o în 2017, piesa a fost tradusă între timp în multe limbi și este jucată pe scenele unor prestigioase treatre din întreaga lume. Iranul – ţara fundamentalismului islamic, unde orice revendicare legată de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului este strivită prin tortură şi pedeapsa cu moartea – este un pretext pentru a deschide o dezbatere despre ce înseamnă libertatea pentru fiecare dintre noi şi despre valorile umane esenţiale  care ne leagă, dincolo de diversitatea noastră identitară, culturală şi religioasă. Titlul și locul unde se desfăşoară acţiunea piesei sunt evident  simbolice, în capitala Danemarcei, la Universitatea din Copenhaga, se adună câțiva intelectuali – profesori universitari, teologi, o jurnalistă, o soţie de prim-ministru şi cunoscută prezentatoare de televiziune, un scriitor şi filosof, un muzician şi o poetă iraniană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură – pentru a discuta  problemele Iranului şi Orientului Mijlociu. Dar conferința, care începe ca o dezbatere academică, ia o întorsătură neașteptată,  când diferitele viziuni asupra lumii,  moduri de gândire ale vorbitorilor şi experienţele lor personale intră în conflict unele cu altele. Astfel, ies la suprafaţă zbaterile interioare şi traumele protagoniştilor, prin dialoguri sclipitoare şi confesiuni tulburătoare. Cercetând cauzele și consecințele tragediilor care au loc în lume, personajele ajung la confruntarea dintre civilizaţia orientală şi cea occidentală, o confrunare ce este de fapt  o încercare de a găsi împreună răspunsuri la dramatica întrebare a umanității: care este sensul vieții?

Cred că nu e deloc simplu să pui în scenă Conferința iraniană. Cred că nu e tocmai ușor să identifici o formulă teatrală care să facă cum nu se poate mai interesantă ceea ce, la urma urmei, nu ar putea fi decât o succesiune de discursuri. Fie ele chiar și întrerupte de contraziceri, de întrebări care, în spatele amabilităților care atunci când nu sunt reale, sunt interesat-dulcege, ascund atacuri de toate felurile. Pentru asta trebuie mai întâi să ai actorii care știu ce înseamnă frumusețea discursurilor și cum se managerizează strategiile argumentative. Care se marchează prin intonație, prin mimică ca și prin atenta plasare a tăcerilor. Care știu că există infinite distanțe între acordurile reale și cele doar de complezență. O complezență după care urmează un DAR, acel DAR care răstoarnă totul. După acel DAR orice este posibil. Spre fericirea și mândria lui, Teatrul Tamási Áron din Sfântu Gheorghe, are, la această oră, astfel de actori. Impreună cu ei, Bocsárdi László a realizat o minuțioasă individualizare a discursurilor.” (Mircea Morariu, Excelenţa creaţiei, Contributors / 29.07.2024)