Continuăm să celebrăm cei 125 de ani de la naşterea scriitorului Tamási Áron cu un moment miraculos, care ne oferă şansa unei întoarceri în timp, cu 20 de ani în urmă, mai precis în 2002, când pe scena Teatrului Maghiar din Sfântu Gheorghe a avut premiera un spectacol legendar, în regia lui László Bocsárdi. Este vorba de producţia A csoda /Miracolul, o adaptare a piesei Pasărea cântătoare, de Tamási Áron, spectacol care poate fi văzut marţi, 13 decembrie, de la ora 19, la Cinema Arta, graţie unei înregistrări realizate în 2003. Ne bucurăm să scoatem această filmare din arhiva Teatrului Tamási Áron şi s-o dăruim acum, în luna cadourilor, spectatorilor care au rămas cu nostalgia unei memorabile întâlniri teatrale, dar şi tinerilor care nu au avut şansa de a vedea o reprezentaţie live a Miracolului. Filmul cu Miracolul din 2003 beneficiază de traducere în limba română, iar intrarea la proiecţia de la Cinema Arta este liberă.
Miracolul a fost a treia întâlnire cu eroii lui Tamási Áron, pe care regizorul László Bocsárdi a propus-o spectatorilor, după Suflet viteaz / Vitéz lélek (1997, Premiul Asociaţiei Culturale Maghiare din Transilvania pentru montarea contemporană a piesei), şi Alinare Strămoşească / Ősvigasztalás (1998).
În Miracolul lui László Bocsárdi, scriitorul secui abandonează poziția de autor „atotputernic” și intră în joc alături de Femeia Necunoscută, ale cărei replici reuneşte vorbe ce aparţin altor personaje din scrierile lui Tamási Áron şi din alte texte de referinţă. „Sunt pe lume ca să fiu acasă în ea, undeva, oriunde, peste tot” este o replică ce parafrazează un gând memorabil din romanul Ábel în America, replică care a devenit un aforism celebru (Azért vagyunk a világon, hogy valahol otthon legyünk benne / Suntem pe lume pentru a fi acasă, undeva, în ea). Roman pe care scriitorul, criticul şi profesorul Hegedűs Géza l-a considerat drept o “capodoperă cu parfum de brad”. Femeia necunoscută din Miracolul lui László Bocsárdi vorbeşte cu accent străin, iar replica din Ábel este rostită în mai multe limbi şi devine un fel de laitmotiv al spectacolului. Potrivit criticului de teatru Béla Bíró, datorită acestei inspirate intertextualităţi, spectacolul devine universal, astfel încât unicitatea basmului popular secuiesc străluceşte în toată puritatea sa.
Miracolul din 2002 s-a bucurat nu doar de un mare succes de public, ci şi de elogiile criticilor. Un succes datorat ineditei viziuni regizorale a lui László Bocsárdi şi performanţelor artistice ale întregii sale echipe. Merită amintită magica scenografie semnată de József Bartha și excepţionala distribuţie a Miracolului. Spectacolul a fost invitat la prestigioase festivaluri de teatru, unde a fost multipremiat (premii pentru cel mai bun spectacol, iar Tibor Pálffy, Loránd Váta, Levente Nemes și Alfréd Nagy au câştigat premii pentru rolurile lor).
Kinga Boros, unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici de teatru din România şi Ungaria, a realizat un studiu cuprinzător al Miracolului din Sfântu Gheorghe, inclusiv o istorie a impactului acestei producţii a Teatrului Tamási Áron, studiu care este disponibil pe site-ul de studii teatrale theatron.hu.