Comunitatea lui Radu Afrim prinde viață la Mikó
În sala de conferințe a Colegiului Național Székely Mikó a fost amenajat un nou spațiu teatral, unde publicul din Sfântu Gheorghe se va putea (re)întâlni cu spectacole ale Teatrului Tamási Áron care au fost prezentate recent pe scena Sălii Mari. Primul spectacol adaptat la particularitățile noului spațiu a fost Furtuna lui Bodó Viktor, iar următoarea producție care își găsește aici o nouă formă este Comunitatea lui Radu Afrim, pe care cei interesați o vor putea vedea în 26 și 27 septembrie, sâmbătă și duminică, de la ora 19.00. Atragem atenția spectatorilor noștri că reprezentația de duminică, 27 septembrie, va fi jucată cu supratitrare în limba română.
În noul spațiu, spectacolele respiră altfel decât pe scena Sălii Mari, de aceea îi invităm să le redescopere și pe cei care le-au văzut deja în forma lor inițială. Suntem convinși că această situație aparte, în care Trupa TTA este nevoită să lucreze, ascunde nu doar dificultăți, ci și noi posibilități de explorare artistică și de regândire /aprofundare a relației cu spectatorii. Altfel spus, în perioada renovării Teatrului putem trăi experiențe pe care, de obicei, le cunosc spectatorii și artiștii teatrelor alternative, care își găsesc locul în spații neconvenționale. Haideți să descoperim și să le dăm viață împreună noilor spații de joc ale Teatrului nostru!
Comunitatea – ecoromanță secuiască este o poveste profund contemporană despre căutarea unui refugiu sau a unui spațiu și timp pierdut. Scrisă și pusă în scenă de Radu Afrim, special pentru Trupa Tamási Áron, Comunitatea este o năstrușnică călătorie prin Secuime, plină de umor, dar și de nostalgie și melancolie – o hartă vie care marchează și alunecările lumii de azi, de la mafia pădurilor și schimbările climatice la prostia globalizată. Un spectacol despre sunete, nu doar ale muzicii, ci și despre vibrațiile pe care le lăsăm în amintirile celorlalți. Cu o poetică vizuală inconfundabilă, specifică universului afrimian, spectacolul împletește confesiunile tulburătoare, replicile tăioase și muzica într-o poveste despre nevăzutele și neprevăzutele legături cu locul în care trăim, despre singurătate și despre relația fragilă dintre om și natură. Este Comunitatea din jurnalul de vise al unui secui, dar care poate fi și o pagină din jurnalul de vise al oricărui spectator.
