Cartofori faimoşi şi periculoşi în Sfântu Gheorghe

Cartofori faimoşi şi periculoşi în Sfântu Gheorghe

Jocurile de noroc au o lungă istorie, sub patima lor au căzut oamenii încă din Antichitate, când  cel mai popular joc, la greci şi romani, era aruncatul zarurilor, un joc care a rămas favorit şi în Evul Mediu. Cărţile de joc îşi fac apariţia prin anul 1360 şi produc marea revoluţie în lumea jocurile, pentru că micile piese – la început din lemn, apoi de carton lucios şi pictat – lăsa loc de ingeniozitate, imoralitate, perversitate. Altfel spus, cărţile de joc deschid un spaţiu de confruntare, în care jucătorii pot trece prin tensiunea unui adevărat spectacol. Nu întâmplător, jucătorii de cărţi au devenit personajele unor opere – literare şi plastice –, de pildă, unul dintre cele mai scumpe tablouri din lume este o pictură de Paul Cézanne (vândută cu 250 milioane de dolari), din seria de tablouri denumită Jucătorii de cărţi, serie considerată un reper în creaţia pictorului francez.

Despre patima cărţilor de joc, adică despre sume ameţitoare de bani, despre  ingeniozitate, imoralitate şi perversitate este vorba şi în farsa lui Gogol, Jucătorii de cărţi / Cartoforii, care a prins viaţă pe scena Teatrului Tamási Áron, în regia lui Zalán Zakariás.  De ce cad oamenii în patima jocurilor de noroc? De la Herodot  ştim că, pe vremea sa, oamenii intrau în diverse jocuri de noroc din cauza foametei, pe care astfel încercau s-o amăgească. Cartoforii lui Gogol şi Zalán Zakariás joacă însă din lăcomie, plictiseală şi dintr-o trufie veche de cînd lumea, aceea de a-i înşela pe toţi, iar pe tine să nu te înşele nimeni. Deşi tema farsei lui Gogol – cea a păcălitorului păcălit sau a escrocului escrocat – este destul de bătătorită în dramele şi comediile din istoria dramaturgiei universale, Cartoforii marelui scriitor rus au rămas personaje ispititoare pentru regizorii şi actorii de pretutindeni, datorită forţei lor de a spune o poveste mereu actuală despre cum se transformă jocurile mici în jocuri mari, scăpate de sub control.

Nikolai Vasilievici Gogol (1809-1852) s-a născut într-un sat din Ucraina şi a devenit unul  dintre cei mai mari prozatori ai lumi. Primele scrieri le-a publicat sub diverse pseudonime, în revistele literare din Sankt Petersburg, iar succesul îl cunoaşte abia în 1831, odată cu publicarea volumului de povestiri Serile în cătunul de lîngă  Dikanka. Tot în acest an, Gogol face cunoştinţă cu Puşkin, care îl introduce în cercurile literare şi artistice ale vremii, între cei doi scriitori legându-se o prietenie adevărată. Urmează o perioadă în care Gogol confirmă că a devenit un scriitor complet şi complex, prin publicarea unor  volume de nuvele şi povestiri (Mirgorod, Povestiri din Petersburg, Arabescuri), romane (Taras Bulba, Suflete moarte)  şi piese de teatru (Revizorul, Căsătoria, Jucătorii de cărţi).

Premiera producţiei  Cartoforii/  Jucătorii de cărţi va avea loc miercuri, 4 martie  2020, în Sala Kamara, de la ora 19.00. Următoarele reprezentaţii sînt programate în 6, 8, 10 şi 11 martie, toate de la ora 19.00. Bilete se pot cumpăra de la Biroul de Organizare sau de pe site-ul www.biletmaster.ro